16.06.2010

Povestea unui Orfan

POEZIDARU 1.

30.oct.2002


Povestea unui Orfan


Aparut in ~Ziar de Sinaia Nr.166/28 noiembrie 2002 (Album Carnetelul Meu), si in revista Formula As Nr 925 (26) 2-9 iulie 2010


Intr-un orasel,
Sigur nu ma-nsel,
Intr-o seara de joi,
Pe-o groapa de gunoi,
Bate-un vant inselator,
De poveste aducator...
O mama cu un prunc,
Vin din drum lung.
Se impiedica, in graba,
Cade-n ceata oarba,
Lovindu-se la glezna,
Zace-n bezna...

A venit cu-un gand,
Fiului sa-i faca vant...
Il lasa pe jos
Intr-un gest furios...
Il parasi in mare fuga,
Pacatul sa n-o ajunga.
Viata nu mai era roz
Copilul se zbatea-n moloz,
Nu stia sa strige dupa ajutor,
Tipatul sau era usor...
Si-l lovi un frig naprasnic,
Nimic in jurul lui nu era pasnic.

In vazduh se auzea o rugaciune,
Inca mai erau si lucruri bune...
Se apropia o satra,
Cu caini care latra.
Un catelus,
Se duce langa bebelus,
Cu blana lui sa-l incalzeasca,
De frig sa-l fereasca...
Cateaua lua pruncul in gura,
Trecu pe langa sura,
Il lasa in poarta la manastire
Si fugi sa dea de stire...


Sa va povestesc pe scurt:
Un preot l-a gasit si l-a crescut.
Copilul si-a insusit credinta
Si a-nvatat sa ierte fiinta
Ce l-a parasit cu ani in urma,
Abandonandu-l in aceasta turma...
Si sa iubeasca pe cei ce i-au salvat viata,
Caci nu mai apuca dimineata.
Cand o mama naste o fata, sau un baiat,
De-i paraseste e mare pacat.
Domnul, de sus, vede,si uneori iarta,
Chiar daca unele mame nu vor ca sa creada...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu