Poezidaru 8.

STATUIA


Aparut in ~Ziar de Sinaia Nr.161 - 24 oct. 2002 (Album Carnetelul Meu)


In drumul aleii din parc
Sta o statuie cu un arc
Este un inger indragostit?
Oare Eminescu ce-ar fi gandit?

...o fraza din Scrisoarea a III-a
Si gata aici e cheia
A devenit o statuie
Un portret batut in cuie
Atatea aparitii, carti
Editate de mai multe dati
Avand o daruire sufleteasca
Statuia sa ,cu inima ingereasca.

Eminescu poet national
Scriitor, rational
A scris poeme de odinioara
Din suflet, si cu inimioara.

Bate vantul
Oamenii i-au aflat cuvantul
Moare in plina glorie
Si intra in istorie.

Ca om si ca poet
Nici nu stiu ce sa cred
Statuia sa nu se teme
De ger sau de vreme.

Intru in parc
Pe o floare calc
Privesc inainte
Statuia imi staruie-n minte.

Il vad pe Creanga, scriitorul
Il simt pe Eminescu, ii duce dorul
Acum sunt statui, candva au fost amici
Se serveau cu o carafa de vin si mici.

Lasand vremea vremea sa treaca
In necazuri si bucurii aveau sa petreaca
Iar acum sunt din nou unul langa celalalt, aproape
Prieteni si statui, zi si noapte.
................................

Parasesc parcul
Cu barca trec lacul
Vad statuiele cum se departeaza
In suflet, lacrimile ma pateaza.

Eroii mei isi iau 'la revedere'.

Unul poet, celalalt scriitor
In trecut acum si pe viitor...
In curand o sa apara insa altul
Ce pe statuie isi va face saltul.

Zidaru Nicolae 3,4 octombrie 2002 SINAIA